Predispoziția către dulce se dezvoltă încă din burtica mamei. Prin înghițirea lichidului amniotic, bebelușul simte gustul a tot ceea ce mănâncă mama. Zahărul este o opțiune normală și face parte din alimentele pe care copilul le poate consuma. Totul conține zahăr. Există însă mai multe tipuri de zahăr care pot satisface și pofta de ” ceva dulce ” a copilului.
Alimentele bogate în zahăr au un conținut redus de nutrienți. Un aliment dulce nu doar că are mult zahăr, dar nu conține nimic care să facă bine organismului. Nu conține vitamine, fibre sau minerale.
Consumul constant din orice aliment face rău. Includem aici și alimentele benefice care dăunează organismului atunci când sunt consumate constant. Adulții înțeleg mai ușor acest principiu și aleg conștient cum și cât de frecvent să consume diverse alimente. Pentru copii însă lucrurile sunt cu mult diferite.
Totul conține zahăr și inevitabil, cel mic îl va consuma. Există însă mai multe tipuri de zahăr:
- zahăr natural – fructoza din fructe și lactoza din lactate. Alimentele ce îl includ conțin și fibre, vitamine și minerale.
- zahăr clasic adăugat în preparate pentru a îmbunătăți gustul.
Citește întotdeauna eticheta produsului
Eticheta unui produs ar trebui să îți ofere toate detaliile despre cantitățile de zahăr incluse. Ce înseamnă însă prea mult zahăr într-un aliment?
- o cantitate mai mică de 5 g / 100 g este un conținut scăzut de zahăr
- o cantitate mai mare de 22 g /100 g este un conținut ridicat de zahăr
Indicat ar fi să alegem alimentele cu un conținut de zahăr cât mai apropiat de 5g/100g, însă sunt considerate a fi acceptabile și produsele cu o cantitate de zahăr de până la 15 g/100 g.
Etichetele includ de obicei și ingrediente precum dextroză, glucoză, sucroză, sirop de trestie, sirop de agave, miere, ștevie, nectar de fructe, sorbitol, maltodextryn. Toate acestea înseamnă, pe scurt, zahăr. Ultimele două ingrediente se folosesc pentru alimentele ” fără zahăr „.
Cum oferim ” ceva dulce ” copilului?
O metodă interesantă de a oferi ciocolată copilului este „platoul sendviș”. O bucată de ciocolată îi va fi oferită copilului pe o farfurie, între alte alimente preferate de cel mic.
Descrie alimentele de pe farfurie cât de frumos și de interesant poți. Creează povești în jurul lor făcând referire la denumirea ingredientelor, locul unde cresc ingredientele, gust, culoare, temperatură (cald/rece), textură, formă, etc. Folosește cuvinte care îl atrag pe cel mic, care i se par interesante.
Expresia “Oare ce gust are? “ pare să funcționeze cel mai bine! Atrage-i atenția asupra alimentelor pe care vrei să le mănânce. Alimentul prezentat cel mai scurt și cel mai plictisitor va fi bucata de ciocolată.
Copilul va veni cu drag la masă atunci când mediul în care mănâncă este unul plăcut. Va aprecia poveștile despre alimente și va fi curios să încerce alimente noi și orice altceva mănânci tu.
Nu îi vom oferi dulce copilului dacă el nu cere
Atunci când vede ceva dulce și cere, va primi. La fel s-ar fi procedat și dacă cerea de exemplu zmeură sau struguri. Important este să nu îi interzicem zahărul, pentru că va cere mereu și va consuma tot alimentul atunci când îl primește.
Pentru un copil nivelul de referință pentru dulce este dulcele din fructe. Atunci când i se oferă ciocolată de mic, nivelul de dulce perceput de el va crește, iar fructele nu vor mai fi suficiente pentru a acoperi nevoia lui de dulce.
Atunci când cel mic intră în colectivitate, inevitabil, pofta de dulce va crește, lucru absolut normal. Dacă de exemplu merge la o zi de naștere și cei din jur mănâncă tort, nu vei putea să nu îi dai tort pentru că, nu are voie dulce.
Copilul decide cât și ce mănâncă
Să îi interzici unui copil ceva e ușor. Indicat în schimb este să stabilești un program de mese pe care să îl respecte toată familia și să ai o atitudine relaxată în timpul mesei chiar și atunci când cel mic refuză să mănânce un aliment. Lasă-l pe copil să decidă cât mănâncă și ce mănâncă din meniul ales deja de tine.
De cele mai multe ori, un „nu” din partea copiilor pentru un aliment înseamnă, de fapt, că nu le place alimentul în acel moment, nu că nu le place deloc. Continuă să îi oferi alimentul refuzat și în timp sunt șanse mari să îl accepte. Mănâncă tu prima dată acel aliment pentru a îi stârni interesul. Cel mai probabil va dori să încerce și el ce mănânci tu.
” Ia măcar o gură ” sau ” te roagă mama să guști ” sunt expresii care pun presiune pe cel mic. Cel mai probabil va gusta, într-un final din aliment, dar data viitoare îl va refuza foarte hotărât. Această „tactică” funcționează doar pentru moment și nu duce la o alimentație echilibrată pe termen lung și din proprie inițiativă.
Rețete de „ciocolată” pentru copii
Zahărul nu este singurul îndulcitor folosit în preparate. Îi poți oferi celui mic ” ceva dulce ” și altfel: fulgi de cocos, suc de nucă de cocos adăugat în compoziția pentru clătite sau brioșe, mere sau pere coapte. banană pasată.
Poți prepara chiar tu acasă „ciocolată” pentru copii. Îți prezentăm 3 dintre cele mai simple și foarte gustoase rețete de „ciocolată”:
- mix din banană, avocado, 2 linguri pudră de carob
- banană, pepene galben, o linguriță pudră de carob
- ananas, brânză sau mascarpone, o linguriță pudră de carob
Indiferent de varianta de ” ciocolată ” aleasă pune toate ingredientele în blender și amestecă-le până se obține o compoziție cremoasă.
În formarea unui stil de viață echilibrat al copilului, contează cel mai mult exemplul din familie. Dacă va vedea în casă chipsuri, snacks-uri și sucuri, va cere asta. Alege să pui fructele la vedere în casă și într-un loc de unde cel mic își poate lua singur. Mănâncă împreună cu el sau mănâncă tu primul și îți va cere și el. Fii tu un exemplu pentru cel mic și el te va urma. Important este ca el să vadă în jurul său, prin exemplul de acasă în primul rând, că dulcele e ceva normal și nu are de ce să facă excese.
Am pregătit pentru tine și cel mic câteva idei pentru gustări, numai bune de pregătit împreună! Mai multe detalii găsești aici.
S-ar putea să te intereseze și articolul despre Roșu în gât, apa rece și înghețata. Există vreo legătură între ele?
