La fel ca și în cazul adulților, unii copii sunt mai vorbăreți și alții mai puțin vorbăreți, în funcție de personalitatea lor sau de situația la care aceștia sunt expuși. Studiile au demonstrat că, etapele de dezvoltare a vorbirii sunt puternic influențate de mixul genetic al copilului, însă foarte important în acest proces complex al vorbirii este și mediul în care cel mic crește și se dezvoltă.
În ceea ce privește copiii, cel mai des lucrurile nu sunt mereu ceea ce par. Adică? Dacă de exemplu un copil nu e prea vorbăreț atunci când intră în contact cu o persoană străină, asta nu înseamnă că așa este el mereu. Înseamnă doar că nu vrea în acel moment să vorbească cu persoana respectivă și are tot dreptul să poată să facă acest lucru.
Care sunt etapele de dezvoltare a vorbirii în cazul copiilor?
În jurul vârstei de 1 an
Cei mai mulți copii spun primele cuvinte în jurul vârstei de 1 an. Cel mai mult în această perioadă cel mic va imita sunetele făcute de animale și orice alte sunete aude în jurul său.
Dacă nu a spus până acum mama, tata, dada, da sau nu, va începe în curând să o facă. De acum înainte vei auzi din ce în ce mai des „mama mama mama mamaaaa” prin casă, pe afară și…. peste tot!
În jurul vârstei de 18 luni
Copilul va începe să rețină tot mai multe din cuvintele pe care le aude în jurul său. Săptămânal vei observa cum vocabularul lui se dezvoltă și reține cuvânt după cuvânt, cam 1 – 2 cuvinte sau sunete noi pe săptămână.
În jurul vârstei de 2 ani
Specialiștii în domeniul vorbirii la copii afirmă că, la vârsta de 2 ani, un copil ar trebui să poată rosti aproximativ 50 de cuvinte și sunete.
Între 18 – 24 luni copiii pot folosi propoziții din două cuvinte, de exemplu „mama lapte”, „vreau papa”.
Vei putea observa în această perioadă cum micuțul tău vorbăreț începe să repete cuvintele pe care le aude în conversațiile din jurul său și chiar va începe să cânte.
Vorbirea după vârsta de doi ani
Între 24 și 36 de luni majoritatea copiilor pot răspunde atunci când sunt întrebați lucruri simple precum: ” Ce faci? ” , ” Cum te cheamă ?”
După vârsta de 3 ani, începe perioada ” de ce, de ce, mamiiiii dar de ce? ” . În această perioadă majoritatea copiilor pot vorbi în propoziții mai lungi, de 4 – 5 cuvinte.
Vocabularul unui copil de 3 ani include aproximativ 250 de cuvinte. Treptat, între 4 și 6 ani copilul va vorbi corect în propoziții mai complexe, folosind pronume și substantive la plural.
Până la această vârstă cei mai mulți copii știu să spună clar și corect propriul nume, prenume. vârsta și numele membrilor din familie.
Când este nevoie de discuți cu medicul pediatru despre o posibilă întârziere în vorbire?
- dacă până la vârsta de 18 luni copilul nu spune minim șase cuvinte sau nu imită cel puțin șase sunete
- dacă până la vârsta de 24 de luni copilul nu pare să înțeleagă lucrurile simple pe care i le spui, cum ar fi „unde e mami? ” ” unde e tati ?”
- dacă până la vârsta de 3 ani copilul continuă să nu înțeleagă lucrurile simple pe care i le spui
- vorbește greoi și mai mult imită sunete, fără a fi conștient că poate folosi cuvinte pentru a se exprima
De multe ori o întârziere în vorbire este doar atât și copilul recuperează în timp
O întârziere a vorbirii în cazul unui copil nu înseamnă automat că are autism. În unele cazuri poate fi vorba de fapt de o afecțiune neurologică, o afecțiune legată de auz sau pur și simplu o stimulare insuficientă la comunicare în mediul în care se dezvoltă copilașul.
Statistic vorbind, cele mai frecvente cazuri de întârziere a vorbirii sunt corectate prin metode simple, la îndemână oricui.
Nu merge la medic doar atunci când copilul este bolnav
Părinții par să nu observe primele semnale de alarmă. Un medic pediatru în schimb are pregătirea necesară pentru a observa semnele timpurii ale întârzierii în vorbire și ale lucruri.
Noi îți recomandăm ca, periodic, să mergi cu cel mic la medicul pediatru. Simple discuții despre evoluția copilului sunt tot ceea ce e necesar. Nu ar trebui să ajungem la medic doar atunci când copilul este bolnav. Controalele de rutină și analizele ar trebui să fie parte din viața noastră, fiind un lucru firesc, făcut pentru binele nostru și al celor dragi.