Viață de Mamă
No Result
View All Result
  • Jurnal de sarcină

    Placentofagie sau consumul placentei de către mamă. Un moft sau o necesitate?

    Mame celebre care și-au mâncat propria placentă după naștere

    Sarcina după 35 de ani: avantaje, dezavantaje, riscuri, teste și alte informații utile

    Mișcările bebelușului în burtică: când le vei simți și la ce trebuie să fii atentă?

    Pot să iau Paracetamol, aspirină sau Ibuprofen în sarcină?

    Afecțiuni ginecologice frecvente între 12 ani și 50 de ani

    Lipsa menstruației și test de sarcină negativ. Sunt sau nu însărcinată?

    Simptome jenante ale sarcinii despre care nu prea se discută

    Rh negativ la mamă și Rh pozitiv la tată. Ce se întâmplă cu sarcina?

  • Naștere
    • Naștere naturală
    • Naștere în apă
    • Naștere prin cezariană
    • Diverse
  • Alăptare
  • Bebeluși

    Cele mai frecvente greșeli ale părinților care declanșează, inevitabil, un tantrum

    Despre supozitoarele cu Paracetamol și administrarea corectă la bebeluși

    Răceala banală “ de sezon “ vs răceala severă. Când mergem la medic?

    Atașarea corectă la sân, poziții de alăptat și alte sfaturi utile în alăptare

    Roseola Infantum, boala mână-gură-picior și alte boli pe care le fac copiii

    Cum recunoști simptomele diabetului la sugari și copii?

    Greșeli pe care le fac părinții în alergiile alimentare la bebeluși

    Cum se manifestă alergiile alimentare la bebeluși, ce simptome trebuie să urmărim și ce soluții de tratament există?

    Calendarul național de vaccinare și primul vaccin al bebelușului

  • Copii 1 an +
  • Preșcolari & Școlari

    Cele mai frecvente greșeli ale părinților care declanșează, inevitabil, un tantrum

    Răceala banală “ de sezon “ vs răceala severă. Când mergem la medic?

    Unde mai mergem cu cei mici? Locații spectaculoase din București

    S-a deschis Destiny Park, orașul în miniatură din București, dedicat în totalitate copiilor

    Ziua în care spui “Da” la tot ceea ce vrea copilul tău: regulile jocului și idei pentru “altfel” de activități

    Etapele de dezvoltare a vorbirii la copii, de la 12 luni până la 3 ani

    Cum scoatem cele mai dificile pete de pe hainele copiilor: tips & tricks

    Jocurilor video și dezvoltarea copiilor – ce spun studiile recente?

    Până când un parenting modern? Despre limite și alte lucruri înțelese greșit

  • Parenting și educație

    Cele mai frecvente greșeli ale părinților care declanșează, inevitabil, un tantrum

    Unde mai mergem cu cei mici? Locații spectaculoase din București

    S-a deschis Destiny Park, orașul în miniatură din București, dedicat în totalitate copiilor

    Ziua în care spui “Da” la tot ceea ce vrea copilul tău: regulile jocului și idei pentru “altfel” de activități

    Etapele de dezvoltare a vorbirii la copii, de la 12 luni până la 3 ani

    Jocurilor video și dezvoltarea copiilor – ce spun studiile recente?

    Până când un parenting modern? Despre limite și alte lucruri înțelese greșit

    Despre oameni celebri, pe înțelesul copiilor

    Mesajul tulburător de la o fată de 13 ani: Părinți, vă rog să luați lucrurile în serios!

  • Jocuri și activități
  • Alimentație și nutriție
  • Diversificare și rețete 6 luni+
  • Rețete
  • Vacanțe cu cei mici
  • Viață de mamă
  • Povești de la mămici

    Mesajul emoționant al unei mame din Cluj pentru un șofer necunoscut:

    Mame celebre care și-au mâncat propria placentă după naștere

    Afecțiuni ginecologice frecvente între 12 ani și 50 de ani

    Vârsta mamei și luna concepției pot determina sexul copilului. Mit sau realitate?

    Povestea impresionantă a unui copil unic în lume: nu simte durere, oboseală sau foame

    Despre zile pe roți și ” fără pantofi „- prima vacanță cu autorulota

    O gravidă se sinucide în timpul travaliului din cauza durerilor: soțul nu și-a dat acordul pentru operație de cezariană

    Nașterea naturală în apă, povestită din experiența unei mămici

    Mesajul tulburător de la o fată de 13 ani: Părinți, vă rog să luați lucrurile în serios!

  • Știri

    S-a deschis Destiny Park, orașul în miniatură din București, dedicat în totalitate copiilor

    Povestea impresionantă a unui copil unic în lume: nu simte durere, oboseală sau foame

    Viața de mamă a reginei Elisabeta a II-a

    Jocurilor video și dezvoltarea copiilor – ce spun studiile recente?

    O gravidă se sinucide în timpul travaliului din cauza durerilor: soțul nu și-a dat acordul pentru operație de cezariană

    Populația României este în continuă scădere:” Cauza principală nu mai este migrația ! „

    Recorduri mondiale incredibile, de la cel mai mare nou-născut din lume și până la femeia care și-a născut proprii nepoți

    Noile reguli de funcționare a creșelor și schimbările grupelor de vârstă

    Stimulentul de inserție pentru anul 2022 – acte necesare și condiții de acordare

    • Uncategorized
Viață de Mamă
No Result
View All Result

Nașterea naturală în apă, povestită din experiența unei mămici

VIAȚĂdeMAMĂ
iunie 8, 2022
in Naștere în apă, Povești de la mămici
Share on FacebookShare on Twitter

Nașterea unui copil, indiferent de modul în care se desfășoară presupune, inevitabil, durere. Pentru femeile care pot să nască natural, opțiunea de luat în calcul pentru a diminua durerile este, o naștere naturală în apă.

Nașterea în apă nu este doar un moft. Așa cum o baie lungă și relaxantă este alegerea perfectă după o zi obositoare și stresantă, în cazul unei nașteri în apă, efectul asupra minții și asupra corpului este același. Apa relaxează întreg corpul și mintea.

Roxana, o femeie superbă și mamă de fetiță ( născută în urmă cu câțiva ani prin operație de cezariană ), a ales să nască al doilea copil natural, în apă, la Armonia Hospital, în Constanța. Experiența emoționantă a nașterii a fost povestită în mediul online chiar de tânăra mămică și o poți citi în continuare:

Pe la ora 19:00 încep contracțiile intense. Sau cum credeam eu atunci, că alea ar fi intense. Haha, Roxana, ce funny erai! :)) Se repetau la 3-4 minute și durau 30 de secunde, timp în care nu puteam vorbi. Stăteam pe mingea de travaliu, respiram așa frumos, și le gestionam tare bine, ptu ptu să nu fie cu deochi. :)) Credeam că așa vor fi până la expulzie, clar nu știam ce mă așteaptă. 🤪

Contracțiile devin din ce în ce mai intense

Evit intenționat să folosesc cuvântul “dureroase” și o convingem pe Carmen (doula) să rămână să doarmă cu mine.

Amândouă ațipeam, dar ne trezeam aproape la fiecare contracție intensă. Aproape de ora 5 dimineața când deja nu mai rezistam, pentru că simțeam că vreau să împing pe contracție, hotărăsc cu doula să mergem la spital.

Ajungem la spital la 5:20 dimineața cu contracții atât de dure, încât nu mă pot mișca niciun milimetru pe contracție. Faptul că simțeam să expulzez pe fiecare contracție mă făcea să mă gândesc că am deja 7-8 cm dilatație.
La spital mă preia moașa Ana, vine și dra dr Nirvana (care era de gardă, și era din echipa doctorului meu, Mohamed Zaher), îmi face un tușeu să vadă dilatația. Când aud că am doar 2 cm dilatație după o noapte așa intensă, mă blochez psihic. Mă gândeam cum o să rezist să mă mai chinui ore bune până la aproximtiv 10 cm dilatație.

După o oră, ca să mai atenuăm un pic intensitatea contracțiilor, mă mut în bazinul cu apă.

Sunt foarte slăbită (nu doar de la anemie ci și de la noaptea nedormită și epuizantă).  Ațipesc pe pauze, și mă trezesc mereu pe contracții. Alin e lângă mine încontinuu, mă ține de mână și îmi face cu evantaiul. Nu suport să se oprească nicio clipă din a-mi face vânt.

Ca să nu pierd dilatația, ies din apă și mă mut în rezerva care era fix lângă sala cu bazinul. Rezervă în care am “locuit” apoi toți 3 în următoarele 3 zile, dar eu nu mi-o amintesc deloc de când eram în travaliu. Nici nu știu dacă lumina era stinsă sau aprinsă.

Urmează clipe de chin

Nu pot sta în picioare, mă fac covrig pe fiecare contracție, încerc să respir și să îmi las fața relaxată pe contracție ( nu uit deloc de tehnica “floppy face, floppy fanny” pe care am găsit-o pe profilul thenakeddoula), dar reușesc doar la 2 contracții din 4-5 să fac asta, ceea ce mă frustrează și simt dezamăgire.
Știam că dacă nu îmi relaxez complet maxilarul, nici partea de jos nu se relaxează, astfel că mă blochez și mai tare mental. Oricât conștientizam că puterea e la mine, și că trebuie să lucrez cu corpul meu și nu împotriva lui, nu reușeam îndeajuns.

Aud încontinuu de la Alin și Ana: “Relaxează-te!”

Parcă nici nu mai sunt în cameră cu ei, nici măcar nu mai știam pentru ce eram acolo. Uneori îmi reveneam la realitate și le spuneam “Nu mai pot, cred că leșin!” sau “Nu mai pot, îmi vine să vomit!” Nu am leșinat, nu am vomitat, și de putut am mai putut. :))

Îi țineam pe amândoi de mână puternic și lucrul acesta mă făcea să mă simt bine, mai ales când venea o ditamai contracție.

Ditamai contracție = simțeam că urmează să expulzez o minge de bowling prin perineu, timp în care aveam senzația că cineva îmi dă cu barosul în spatele bazinului… toate astea la dilatație de 2.

După o oră de “nu mai pot!” și din când în când cu împroșcări cu sânge prin col, o rog pe Ana să verifice dilatația.

Mă minte și-mi spune că-s 3 cm dilatată (abia după naștere a recunoscut că eram tot 2, dar nu voia să mă blochez și mai tare). Urmează alte 3 ore de contracții, în care eu stăteam ghemuită pe pat. Bebe nu era flectat suficient să progreseze, și nu știam de ce îmi vine să îl expulzez, când nu aveam cum. Eram de câteva ore în faza de tranziție, cea mai dureroasă fază din travaliu, în care multe femei cer epidurală sau cezariană. Chit că simțeam că leșin, nici vorbă să cer una dintre cele două, chiar dacă trecuseră atâtea ore. Doar îmi promisesem eu mie de dinainte! :))

Pe fiecare contracție reușesc să inspir.

La expirare însă, vocalizez încât să îmi ascund țipătul de durere. Nu știu ce am făcut și ce s-a întâmplat, dar pe la 9 fără ceva, Ana se bucură și Alin mi-a zis apoi că a văzut-o pe ea luminată la față, ceea ce însemna că eram pe drumul cel bun.

O aud pe Ana că îmi spune: “Partea cea grea a trecut!”

Imaginați-vă că eu nu vedeam chipuri, eram făcută covrig, am stat încontinuu pe pat, pe o parte și le simțeam doar mâinile pe care le strângeam. În rest, eram într-o altă lume… plină de senza… durere. Chiar durere.

La puțin timp după ce moașa mi-a spus “Partea cea mai grea a trecut!”, vine dra dr. Nirvana și spune “Hai să o mutăm în bazin dacă nu vrem să nască aici!”

M-am bucurat enorm de mult, deși nu puteai vedea asta pe chipul meu. Cu ultimele forțe mă ridic din pat și sunt condusă către bazinul din sala alăturată (se făcuse ora 9:00 AM). Când să intru în bazin, mă mai prinde în picioare o contracție. Încerc să bag mantra “Trece! Trece! Trece!”, și apoi mă ajută toți trei să urc în bazinul cu apă.

Mă pun din start în poziția gravitațională KICO (knees in, calves out), și mă sprijin cu fața de marginea căzii.

Sunt extrem de slăbită și nu îmi pot menține poziția.

Dr Nirvana mă întreabă blând dacă vreau să mă așez cu fața în sus. Inițial refuz, dar în vreo 2 minute îmi dau seama că nu e deloc relaxant pentru mine să rămân în KICO, așa că mă întorc. În sfârșit mă simt relaxată pentru 1-2 minute.

Chiar atunci intră și dr Mohamed Zaher, dar nu se amestecă, doar privește.

Pe fiecare contracție, mi se spune să împing.

Reușesc să împing de 3 ori pe fiecare contracție. Nu știu de unde, Doamne, mai aveam forță să împing cu atâta putere. Simt borbonele de transpirație pe toată fața, și nu știam dacă sunt de la aburi sau de la chin. :)) Încep să vocalizez (cu semi țipăt) pe contracție și acela a fost momentul în care dr. Zaher îmi spune clar “Dacă țipați, nu veți avea energie să împingeți!”.

Am tăcut mâlc, mi-am dat vreo două palme interioare, îmi zic mental “Hai că poți, ești la împins, tot ce ai de făcut este să împingi și apoi îl vei simți pe bebe pe tine și se termină toată durerea!”

Mă uit la Alin și îi spun: “Poți începe să filmezi!”

Peste fix 1 minut și 18 secunde de la ultimul PLAY (știu asta pentru că am verificat privind filmul de 2:36 cu expulzia), și împins din toți rărunchii, Carol este pus pe pieptul meu. Vânăt tot, căci avuse dublă circulară de cordon.

După ce Carol a fost pus pe pieptul meu, mi se eliberează oxitocina la un nivel intens

(în golden hour e vârful cel mai înalt de oxitocină pe care o femeie îl poate elibera vreodată) și simt o mega iubire din start. Nu îmi pot dezlipi ochii de pe fățuca lui.

Sunt mutată cu el pe masă și așteptăm să iasă placenta (care a și ieșit fără să simt vreun disconfort), timp în care îl pun pe bebe la sân să pape colostru.

Întreb dacă m-am rupt perineal

Aveam emoții, căci am început în forță să-mi fac masaje perineale în săptămâna 34, după care le-am abandonat din lene) și m-am bucurat să aud că nu, dar m-am cam zdrelit un pic mai sus (fisură labială). A fost necesar să fiu cusută foarte puțin, și vreo 10 zile am avut nevoie de colac special ca să stau și io ca tot omu’ în mașină sau la masă. Dar cine arată splendid acum? :)) Eu, da. :))

După aproximativ o oră bebe este măsurat și cântărit, apoi vine momentul în care ne mutăm cu el în rezerva de lângă, rezervă care mi se pare că o văd pentru prima oară, de parcă nici nu stătusem 4 ore în travaliu acolo. Eu și Alin rupți de oboseală, dar în același timp entuziasmați și plini de iubire, ne-am uitat la bebe ore în șir, și abia spre seară încolo am adormit.

Așa slăbită cum sunt după această naștere, nu regret nimic din ce a fost, și mă bucur că am luat decizia pentru NVDC ( naștere vaginală după cezariană ) la Armonia. ❤️.

Pe Roxana o găsești aici. Vei descoperi un om interesant, amuzant și „diferit”, în sensul cel mai bun al cuvântului.

Pe aceeași temă, o altă experiență de naștere naturală povestită de o mămică care a născut acasă, poți citi aici. 

Tags: nastere naturalanaștere naturală după cezarianăNVDC
Articolul anterior

Despre oameni celebri, pe înțelesul copiilor

Următorul articol

Îngrijirea postpartum și recuperarea după operația de cezariană

Conținut asemănător

Povești de la mămici

Mesajul emoționant al unei mame din Cluj pentru un șofer necunoscut:

decembrie 18, 2022

Un părinte face orice sacrificiu pentru copilul său, oricând, oriunde. Indiferent dacă e bebeluș sau adult în toată firea, copilul...

Diverse

Placentofagie sau consumul placentei de către mamă. Un moft sau o necesitate?

noiembrie 15, 2022

Dacă până recent doar animalele făceau acest lucru iată că, încet încet oamenii preiau acest " obicei ". Este vorba...

Diverse

Mame celebre care și-au mâncat propria placentă după naștere

noiembrie 11, 2022

Persoanele publice, în special din S.U.A sunt recunoscute în toată lumea pentru excentricitățile pe care le fac, oricând și oriunde...

Diverse

Ce NU trebuie să faci după ce ai născut

noiembrie 10, 2022

Perioada de după naștere poate fi complicată pentru mamă, în special dacă tocmai a dat naștere primului copil. Adaptarea la...

Diverse

Cele mai cunoscute mituri despre nașterea naturală – de vorbă cu moașa

noiembrie 10, 2022

Vom vorbi în continuare despre patru mituri legate de nașterea naturală. Aceste mituri sunt încă transmise din generație în generație...

Load More
Următorul articol

Îngrijirea postpartum și recuperarea după operația de cezariană

Cordonul ombilical și transferul de sânge placentar la naștere

scar with bandage on Caesarean operation.unrecognizable person.

Semnele unei infecții după nașterea prin operație de cezariană

Lasă un comentariu

O comunitate online unită, de la mămici, pentru mămici

Categorii

© 2021 Toate drepturile rezervate - Publicația Online - Viață de Mamă

No Result
View All Result
  • Jurnal de sarcină
  • Naștere
    • Naștere naturală
    • Naștere în apă
    • Naștere prin cezariană
    • Diverse
  • Alăptare
  • Bebeluși
  • Copii 1 an +
  • Preșcolari & Școlari
  • Parenting și educație
  • Jocuri și activități
  • Alimentație și nutriție
  • Diversificare și rețete 6 luni+
  • Rețete
  • Vacanțe cu cei mici
  • Viață de mamă
  • Povești de la mămici
  • Știri
    • Uncategorized

© 2021 Toate drepturile rezervate - Publicația Online - Viață de Mamă