Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea bebelușului la cel mult o oră după naștere și până la cel puțin șase luni, dar pentru că beneficiile alăptării atât pentru mamă cât și pentru copil au fost demonstrate prin studii, se încurajează alăptarea până la vârsta de doi ani a bebelușului sau peste. Teoria pare a fi simplă până când este pusă în practică.
Începutul poate fi complicat. Uneori pare că nu funcționează nimic din teorie, bebe este agitat, nu se atașează corect la sân, tu începi să ai dureri, apoi răni și de cele mai multe ori, alăptatul nu continuă.
Apelează cu încredere la un consultant în alăptare, pentru a te ajuta la început. Chiar și așa, cu ajutorul specialistului sau fără ( având loc o atașare corectă încă de la început ) pe parcurs vor fi perioade dificile, în care va părea că bebelușul nu vrea să mai sugă de la sân.
Perioade dificile în alăptare
1.Primele zile de la naștere
Deși începutul în alăptare poate fi dificil, cu o îndrumare din partea unor oameni calificați să o facă, cum ar fi consilierii în alăptare, dificultățile ce apar pot fi prevenite sau diminuate ca și simptome. Apelează cu încredere la un consultant în alăptare!
Fiind un proces natural, instinctiv, este important ca bebelușul să nu stea separat de mamă pentru mult timp după naștere. Foarte mult ajută contactul piele pe piele și conceptul de rooming-in, adică mama și copilul să stea în același salon.
Uneori, din motive medicale, mama și bebelușul nu pot sta permanent împreună în primele zile
Chiar dacă tu sau bebelușul sunteți la terapie intensivă, poți cere să ți se aducă copilul pentru a fi alăptat. Punerea copilului la sân la scurt timp după naștere reduce din problemele ce pot să apară ulterior la mamă: ragade mamare sau sâni angorjați. În ceea ce privește bebelușul, dacă este hrănit cu biberonul, sunt șanse mari să refuze ulterior sânul în detrimentul biberonului.
2. Nou-născutul are icter
Icterul este colorația gălbuie a pielii bebelușului și a albului de la ochi. Atunci când nou-născutul are icter, va fi somnolent, lucru care ar putea îngreuna procesul de alăptare.
Un nou născut hrănit suficient, va uda cel puțin 5 scutece în decursul a 24 de ore, va avea câte un scaun pe zi și va crește cu aproximativ 200 de g pe săptămână. Acestea sunt informații standard, care pot să difere de la copil la copil, mai ales în cazul bebelușilor născuți prematur. Consideră aceste cifre ca fiind orientative.
Te sfătuim să discuți cu medicul care a monitorizat bebelușul încă de la naștere dacă ai temeri în privința evoluției bebelușului. Un medic de specialitate este singurul în măsură să evalueze starea de sănătate a nou-născutului!
3. Pusee de creștere și salturi mentale
Toți copiii trec prin aceste etape, indiferent dacă sunt hrăniți cu lapte praf sau lapte matern, cu biberonul sau direct de la sân.
Deși pot fi perioade dificile atât pentru părinți cât și pentru copil, puseele de creștere și salturile mentale sunt normale și fac parte din dezvoltarea fizică și psihică a bebelușului. Primele pusee apar după aproximativ o săptămână de viață, apoi la 2 – 3 săptămâni, 5 săptămâni, la 3 luni, 4 luni, 6 luni și 9 luni. Acestea sunt cele mai frecvente.
Conform specialiștilor, până la vârsta de 1 an, cei mici trec dintr-un puseu în altul
Felul în care reacționează bebelușul la aceste schimbări diferă de la copil la copil. Unii trec ușor prin aceste schimbări, alții sunt mai agitați în aceste perioade.
Copilul agitat în aceste perioade, va părea că nu bea suficient lapte și cele mai multe mame aleg să suplimenteze cu lapte praf, crezând că laptele matern nu este destul de consistent. Faptul că cel mic vrea mai mult lapte, vrea să sugă mai des decât înainte, vrea mereu în brațe, este agitat, doarme mai puțin și își schimbă programul de somn nu are legătură cu alăptarea.
Cel mai probabil trece printr-un puseu de creștere.
Nu este necesară suplimentarea cu lapte praf, toate aceste simptome neplăcute vor trece treptat. Continuă alăptarea la cerere, chiar dacă o vei face mai des pentru o perioadă. Poartă copilul într-un sistem ergonomic de purtare pentru a satisface nevoia de fi ținut în brațe, aproape de tine.
Dacă totuși continui să ai dubii în ceea ce privește alăptarea eficientă a bebelușului, discută cu medicul pediatru despre ce aspect te îngrijorează.
4. Greva suptului
Uneori, aparent fără motiv, bebelușul va refuza să mai sugă. Motivele pot fi unele banale, la care nici nu te gândești la început. Dacă, de exemplu, mama folosește parfum, un deodorant nou sau dacă a mâncat ceva nou ce a schimbat gustul laptelui, copilul poate refuza sânul.
Alte motive pentru care s-ar putea întâmpla asta sunt:
- asocierea sânului cu ceva care l-a speriat, eveniment neplăcut pentru bebeluș ce a avut loc atunci când sugea de la sân
- preferă suzeta sau biberonul în detrimentul sânului
- reflux gastro-esofagian
Pentru ca cel mic să accepte din nou sânul, înarmează-te cu multă răbdare
În primul rând, oferă-i sânul când este liniștit. Un moment bun este atunci când este aproape adormit. Lasă-l să sugă de la sân oricând vrea și fă asocieri pozitive atunci când se hrănește. Alăptarea este un moment intim, între tine și puiul de om. În timpul alăptării creează o atmosferă cât mai plăcută: căldură, poziție confortabilă, contact vizual, conectare.
În concluzie, voi sublinia faptul că, fiecare poveste de alăptare este diferită
Asta înseamnă că, ceea ce a funcționat pentru tine și pentru bebelușul tău poate să nu se potrivească și pentru prietena ta. Cu timpul tu și cel mic vă veți cunoaște tot mai bine. Instinctul tău te va ghida pentru a face ceea ce trebuie, iar alăptarea va continua frumos atât cât vă doriți amândoi, fără presiune.
Informează-te corect, solicită ajutor atunci când ai nevoie și bucură-te de această experiență unică pentru mame, alăptarea.
Fiind pe aceeași temă, s-ar putea să te intereseze și articolul despre: Alăptarea, ragadele mamare și candida de la nivelul mamelonului sau Întrebări frecvente despre alăptare: de vorbă cu medicului Ana Culcer
